"Numai durerea m-a determinat sa descopar poezia. Dupa atātea esecuri, simteam nevoia sa plāng, ori nu poti plānge mai bine decāt numai prin poezie. Prin poezie plānsul se transforma īn cāntec..."
Poetul Nicolae Caratana

Cola Caratanć

Tiberiu Cunia - Zbor di la Editor ti cartea Asteptu soarile:


  • Tiberiu Cunia - Zbor di la Editor ti cartea Asteptu soarile di Cola Caratana (extras)

    Cu aestu volum prezentam opera literara a unui mari poet modernu-arman, Cola Caratana, putsan cunoscut nafoara di sinurli a Romaniiljei.

    Cola Caratana s-ari amintata Horopani-Grecia, una hoara antri Veria shi Njaushti, tu 23-li di Inar (I di Flivar), 1914 (I 1915). Featsi niheama shcoala gartseasca shi niheama shcoala romaneasca, ma, nai ma multu, s-ari cultivata singur, acasa, pi cali autodidacta. Avu una bana di atseali nai cama grealili: shapti anj tu-ascheri, polim, pliguiri greaua pi frontu, tsispradzats di-anj di hapsani. Sh-dupa tsi inshi dit ancljisoari, lucra la lupata sh-la cazma.

    Opera literara al Caratana easti scrisa ma multu tu limba-sora romana; mash una singura easti pri limba armana. Ma nai ma marea parti di opera-a lui poetica, puizii lirica, filuzofica, puizii di hapsana, puizii di pi frontu, s-afla nitipusita ninga.

    Prota-li carti, Lampadoforie (tsi pi-armaneashti poati s-hiba tradusa ca "dishcljideari di cali prit antunearic"), fu publicata mash tu 1972 cāndu poetlu avea ilichia matura di aproapea 60 di anj. Trei anj ma nclo, tu 1975, scoasi a daua carti, Līna de Aur (Lana di-Amalama), urmata dupa altsa ndoi anj, tu 1981, di Inscriptii Rupestre (Seamni Ciupliti pi Bartsiri) shi tora, tu anjlji di soni, Arbori (Arburi) tu 1989.

    Cartsali suntu suptsari sh-cu puizii shcurti. Una analiza a operaljei a lui easti fapta di cunuscutlu critic literar roman, Hristu Candroveanu, arman shi el di soi. Candroveanu-l baga pi Caratana tu arda-atsilor vara 40 di poets contemporani tsi reprezinta puizia romana moderna a etaljei di dupa marili polim mondial dit 1939-1945.

    Ma tu tut chirolu aestu tsi scria tu limba-sora romana, Caratana nu putu sa-sh tsana tu farnu, vrearea-lj ahandoasa di limba-lj di dada tsi azvumea fara astamatsiri dit suflitlu-a lui di poet. El scrisi puizii sh-pri limba armana, shi publica tu 1985, prota editsii-aishtui volum di puizii.

    Fatsa di puizia-a poetslji armanj cari au scriata pana la atsel di al doilea polim mondial, poets influentsats di marlji poets romanj dit seculul tricut, George Cosbuc, Vasile Alecsandri, shi ma putsan, di Mihail Eminescu, puizia-al Caratana s-aleadzi prit particularitatea-a ljei cari u-aproachi di puizia-al Tudor Arghezi shi Lucian Blaga, doi alts mari poets romanj dit seculul a nostru.

    Easti una puizii a dorului tra limba armaneasca, tra locurli iu s-ari amintata shi una puizii di ntribari dramatitsi ca a omului nu-lj easti data s-pitrunda tu mistirghiili a naturiljei. Easti un zghic ca noi nu cunushtem adiverlu adivirat. Cunushtem atsea tsi s-vealdi, fenomenlu*, ma nu shi atsea tsi nu s-veadi, numenlu**. Dupa el, cunoashtirea nu poate si s-faca cu agiutorlu a simtsurilor, empiric, ma prit spirit. Tra atsea el dzatsi:

    Aruca-ts trupul cat ma diparti,
    tsi-l vrei, s-fatsi aush,
    mash boatsea s-u apiri di moarti
    di trupul cari lu-avush.
    (Nu Ai Lipsa di Trup)

    Ca opera s-aiba durata, creatorlu prindi s-faca sacrificilu el isish tra ea. Tu puizia Masturlu Manoli, nu Ana, muljarea al Manoli prindi s-hiba bagata timelj a manastiriljei, ma el isish, masturlu, si sbaga timelj. Una creatsii nu poati s-aiba durata, fara auto-imularea*** - a creatorului.

    Tra Cola Caratana, limba noastra easti:

    …na vishteari
    ahandoasa, ahandoasa
    bair di flurii, cantari,
    ghinicuvintari n casa.
    Limba-a noastra easti cantic,
    cantic di jali sh-di numtsa,
    zboara veclji di discantic,
    fuldzir tsi talji doi muntsa.
    (Limba-a Noastra)

    Hiindaca multsa armanj sh-alasa limba, ca shi Costa Belemace, Caratana aruca blasteami:

    Viernj s-tsa faca grailu xen,
    chisa s-tsa da Dumnidzau!
    (Blasteami tra Atselj tsi sh-Alasa Limba)

    Cum Alexandru Machidon easti marili-a nostru straaush, el lu-acljama shi lu-alaga iutsido:

    Alexandre, Alexandre, escu zbor di caimo,
    escu zbor surupat.
    anviadza dit morts s-na hii ampirat!
    (Alexandriada)

    Easti ghini shtiuta ca aramanjlji s-trag di la rumanj; tr-atsea armanjlji mutrescu catra Amarea Adriatica, catra portul Avlona, tut ashteapta s-vina iara rumanjlji, shi si ntreaba:

    cand va s-vina ampiratlu
    s-lu-ashtiptam, s-batem cambanjli?
    (Cand va s-creapa topa-Avlona?)

    Inapoi: Poezii aromane