Puizii. Cola Caratană
Limba-a noastră
-
Limba-a noastră-i nă vishteari
ahăndoasă, ahăndoasă
bair di flurii, căntari,
ghinicuvintari n casă.
Limba-a noastră-i primuveară,
candilă di bană easti,
mults dushmanj vor s-nă u cheară,
ma u nviadză gionj shi nveasti.
Limba-a noastră easti căntic,
căntic di jali sh-di numtsă,
zboară veclji di discăntic,
fuldzir tsi talji doi muntsă.
Limba-a noastră easti,-armăne,
avră tsi u-adutsi seara,
Roma nă u deadi păne,
di la ea nă tradzim fara.
Di la năsă-avem căsmeti,
di la năsă-avem fumealji.
Eti pondi, eti shcreti
nu u-au scoasă dit timealji.
Limba-a noastră poarta flamburi,
ari izvuri sh-făntănj,
cănd u căntsă ti cutreamburi,
cănticlu sh-acreashti mănj.
Limba-a noastră caftă bratsă
ca s-u apără di-atselj
tsi u pliguesc tu fatsă
sh-li-arăchescu di fumelj.
Limba-a noastră-sh caftă soea,
sh-caftă limba shi duvletea.
S-u apărăm să-sh află boea,
S-u-apărăm să-sh afla vetea*.
*veti = personalitati
Cum s-ti-agărshescu
-
Cum s-ti agărshescu Macidonii vrută?
Muntsălj a tăi iu Dumnidzău amvireadză,
Nj-alină-amintirea dzăcută
sh-di căti ori mor, di-ahănti ori muntsălj mi nviadză!
Pitreatsi-nj nă cheatră să zburăscu cu năsă,
pitreatsi-nj un arburi suflit s-nj-ul fac!
Zboarăli-a meali tsi nu li-am dzăsă
nu pot s-li tac, nu pot s-li tac!
Mi-acljamă la tini sh-va mi-amintu diznou!
Căndu va shed la measă tri prăndzu i tsină,
pănea va-nj pară prifaptă ecou*,
apa prifaptă lunjină.
*romănismu: ecou = niho, iho, răsunit
Nă dzuă va s-ishim sh-noi tu padi
-
Căndu voi s-nj-amintu fortsi ma nali,
trec tu murmintu sh-mi-aplec pisti tati;
strămutăndalu-lj somnul, caftu nă cali,
sh-ascultu tri mini oara cum bati.
Tati, nu-i tati, di multu-i un vis.
Un vis vătămat, el mi talji pi dis,
giumitati hiu om, giumitati dureari.
El nj-imnă prit jali, nj-imnă prit vreari.
Di-atumtsea cridintsa* mi-acreashti, mi-acreashti.
Cridintsa-a mea zburashti-armăneashti.
Cridintsa-a mea creadi** shi creadi:
Nă dzuă va s-ishim sh-noi tu padi!
*romănismu: cridintsă = pisti, pistipsiri
**romănismu: cred = pistipsescu
**romănismu: cred = pistipsescu
Dumnidzale, Dumnidzale
-
Toamnă. Brumă. Livă-aratsi.
Turmili dipună nghios.
Chiprili canda da boatsi,
căntic ca dit cheatră scos.
Muntili, patria-analtă,
s-bashi cu lumea alantă?
Tut ma-analtu, tut ma-analtu
lja văr Dumnidzău cu-asaltu*?
Nghios tu cămpul di Sărună
poati anghilj va dipună,
poati vărnă Stămării
fără hilju shi fără hiljie,
caftă vărnă cătăndie
tri mărata armănilji.
Treatsi un nior ma spes.
Seclu** lai, seclu astes,
trămba-lj cadi pisti oi,
fă-u flambură tri noi.
Dumnidzale, Dumnidzale,
prindi s-nă dishchljidz nă cale!
grea un zbor tăljat ăn doauă
sh-fă-nă patrii sh-a noauă!
*romănismu: asaltu = ansăriri pi cariva ta să-lj si facă znjii
**romănismu: secul = 100 di anj
**romănismu: secul = 100 di anj
Plănguti tri Muscopuli
-
Mi-aplec pi itsi cheatră, u tornu shi u bash.
Nu-i cheatră, easti suflit, di suflit cum
s-ti-alash?
Ca s-plăngu nu-aflu lăcrinj, nu-am plănguti, am dor.
Nă cheatră cand u tornu, nj-pari cu ea că mor
shi-nj pari-apoi că nviedz:Un anghil fără peani, un anghil tsi nu-l vedz.Tsi pondă easti dzarea, mi-adilji shi u-adilj,
tu minti, eta moartă nji-i mumă, lj-escu hilj.
Dit munti vini livă, easti nă livă-aratsi.
Muscopulea si ngroapă, ma tut armăni boatsi,
nă boatsi tsi s-aleadzi:
ruinuri* mash ruinuri: arumăneshti pleadzi**.
Cu tsi s-li vindic, Doamne, cu tsi s-li fac s-nu-angreacă?
Prit murili tsi plăngu ashtept nă dzuă s-treacă
s-dipună Dumnidzălu s-adună chetri sh-loc
s-analtsă dit timealji Muscopulea la loc.
*romănismu: ruină = urvală, atsea tsi-armăni dit un adărămintu după tsi easti aspartu sh-apărnăsit
**pleagă = arană, goadă
Tini soari sh-mini lună
-
Tini soari sh-mini lună,
hai s-nă grim doilji nă numă,
ună numă di hrisafi
s-aiba hări tu isnafi.
Palma-a ta nu easti palmă,
easti bucată* di malmă;
boatsea-a amea nu easti boatsi,
i-un izvur cu apă-aratsi;
fruntea-a ta nu easti frunti,
easti nă floari di munti.
Cu shăgunea cljini-cljini
tsi mushat tsă sta shi ghini!
Cu ciuparea n cap, ciudii,
canda esti nă Stămării,
canda esti un anghil bun.
Vinu s-nă bănăm deadun!
*romănismu: bucată = cumată
Vini oara tra să nviats
-
Nu mi ntreabă căt i oara,
ntreabă-mi tsi fatsi fara,
ntreabă-mi tsi fatsi eta
că dureri n-adusi shcreta.
Ntreabă-mi tsi fatsi dorlu
că nu pot să-lj aflu torlu,
ntreabă, tsi lucreadză mira,
s-u-ardă foclu, s-u-ardă pira,
că di cănd ishm dit soarti
ndzinucljeri n-adusi sh-moarti!
Ma s-mi ntreghi, va tsă răspundu*:
L-bim fărmaclu păn tu fundu.
Oara vini, oara fudzi,
noi ăncrutsiljats pi crutsi,
ma ngrupats, sum ploacea-aratsi,
dit murmint avdu nă boatsi:
Ascultats, armănj mărats,
vini oara tra să nviats!
*romănismu: răspundu = dau apandisi
Ligendă
-
Tu nă padi mushată, iu un izvur da boatsi
shi-u mărati fălcări s-ascundea di andarts,
canda iarba grea zboară, grea un căntic aratsi.
Cănticlu-a Săntiljei Viniria A Săntiljei Marts?
Padea părea că i duhlu-atsel dreptu:
rugăciuni-anăltsată di boatsi di preftu.
Nă boatsi di anghili, avdză, dzătsea teta:
Va s-cutreambură eta.
Codrul, di toamnă, shi lăndzit shi gol,
itsi arburi sh-ul vrea armatol.
Cădzăndili frăndzi li vrea pliumbi trapti
contra-atsilor tsi vin njadzănoapti
sh-da foc la călivi, da plăngut shi jali,
sh-lă vatămă limba sh-fălcărli pri cali.
Maea dzătsea: va s-cutreambură eta,
avdu un anghil sunănda trumbeta.
Stămariă alagă dupa-un ficior di armănj,
ampirătsilja*-a lumiljei s-lj-u da ntru mănj.
Toamna atseauă cu bruma ambolji**,
canda sh-muntsălj sămtsea amara nivolji
s-dipună tu-arniu, s-dipună tu-arnjii.
Moashi sh-aush, bărbats cu tinjii,
zbura, că dzălili-aesti, dzăli di toamnă,
nă muljari ncărcată, nă muljari doamnă,
di s-hibă s-amintă ficior,
va s-agiunga-ampiratu***-armănjilor.
Sh-ma dzătsea: arău nă fu scrisă...
Dumnidzău păn-amu n-ari dată mash chisă,
Dumnidzău păn-amu n-ari dată lăeatsă,
ma prindi să-lj lja sh-pi armănj ăn bratsă.
Prindi iuva, t-ună pădină
să scrii cu chetri, să scrii cu-arină
pi iarba păscută di oi shi di njelj,
un ligămănt sămtu cu elj,
ligămintu di foc,
s-nu ma him avinats ditru loc.
Stămărie, mushată,
inima plăndzi, inima plăndzi:
Nai ma tinira fărshăroatsa,
tu loc di ficior amintă ună feată.
Părmitul di aur s-featsi părmit di săndzi.
Maghilji, vininda la prunc să si ncljină,
dinăsiră diparti, tu-ascăpitat,
sum altă lunjină,
s-află aljurea -ampiratu-amintat.
Arău di cupii dipunănda la vali,
fălcărli nchisiră pri cali,
sh-ună stămănă ăntreagă
lihoana-sh purtă natul a ljei tu disagă.
Sum lăndzitul tser di Sumedru,
pri căljuri cu muzga, rucină**** di chedru*****,
natul tsi s-avdza cum dzeami,
nu cumva eara boatsea-ali mami?
Tsăni-mă, tsăni-mă!
Mamă, nj-dădesh nă inimă
shi-nj dădesh un săndzi
di aur****** tsi plăndzi.
Ahănti sh-ahănti căljuri mi-acljamă
sh-nji ngreacă pi nvisi
cărtsăli tsi va s-azvoamă,
cartsăli tsi nu li-am scrisi.
Fălcări-a noastri chiruti
nj-dau plănguti sh-căntiti muti.
Disaga ăn cari plăndzeai lishinată,
iar muzga shi ploaea u pruscutea,
tricură sh-tu inima-a mea
ca ună rană, di prici mushcată.
*romănismu: ampirătsilj = amirărilji
**ambolji = măndilă di cap
***romănismu: ampirat = amiră
****rucină = răshină, ună dzamă tsi easi dit chinj
*****chedru = cedru, ună soi di chin cu lemnu tsi anjurdzeashti mushat
******romănismu: aur = amalamă
Fărshărotslji
-
Muntsă pisti muntsă s-analtsă.
Sum vinturi shi livă muntsălj sunt psaltsă.
Muntsălj a noshtri zghilescu,
muntsălj a noshtri fac polim,
că eta-atsea veaclji dit Muntili Elim
prindea s-aibă loc pi un munti-armănescu.
Pishtireali shi chetri, nă cheatră ti-adar,
shi-ts pari că eshti Dumnidzău-picurar.
Căndu greaua furtună ălj frandzi tu boie,
canda aurlă shi cad tu surpat,
că nu pi Muntili Ararat,
ma pri năsh prindea să s-alină căravea al Noe.
Căndu dzadi s-aprindu, di fuldzir, pi plai,
zbor di blisteami pitrec tu nior,
că d-iu să zburască pi nă ciumă di-a lor,
Dumnidzău zbură pi Muntsălj Sinai.
Pi muntsălj aeshti, munts di fărmac,
munts di dureari, munts-rugăciuni,
călivili, turmă-agărshită di-un trac*
s-atrapsiră-analtu ca tu surghiuni.
Ma luna cănd easi sh-lj-aundzi cu-asimi,
canda chirură ăn tser tu-anăltsimi,
canda alină, canda dipună
tu itsi firidă na trămbă di lună.
Itsi firidă, spindzurată di grendă
adutsi cu năsă ună ligendă**,
aoatsi la stănjuri, tor dupa tor,
iu baladi*** s-amintă, s-amintă shi mor.
Căndu toamna niorlji, sazmi pi dzeani,
shi iarba acatsă mărdzeali sh-rudzină,
dzadili, anghilj cădzuts fără peani,
anghilj tsi biră canjină,
picurari tu tămbări, muljeri tu căndushi,
canda tu suflit lă trec cu lăhtari
piturniclji, vulturi, lăndărushi,
di fudzi tu-arniu ăntreaga falcari.
Călivili, vedz-li, surati cu noaptea,
cărvanea, diparti, imnăndalui greu,
canda străbati dzua a shaptea,
dzua di biblii al Dumnidzău.
Fălcărili-aesti cu calj shi cu tendi,
ashi cum dipună anarga pri cali,
canda vin dit chirute ligendi,
chiruti religii**** shi religii nali.
Primuveara apoi va s-discalică iar
pi muntili-analt cu părmit-picurar,
părmit cari furlj ălj vatămă botsli.
Shi mor shi si ngroapă tu el fărshărotslji.
*trac = un dit populu tsi băna tu Balcanj, aoa sh-vără 2000 di-anj
**romănismu: ligendă = părăvulii di lucri tsi s-au faptă (i nu s-au faptă) aoa sh-un chiro
***romănismu: baladă = puizii tsi spuni fapti di giunatic
****romănismu: religii = pisti
Voi s-tsă hiu
-
Diparti, diparti,
ca un zbor tsi lu-alash năinti di moarti.
un munti mi-acljamă s-lu-adilju,
s-escu zborlu-a lui hilju.
Fară mărată,
voi s-tsă hiu zborlu tsi nu lu-ai zburată,
zborlu tsi nu lu-ai grăită,
zbor di gioni cari s-nsoară,
zbor di feată cari s-marită,
iar cuscrilji căntă nafoară.
Fară cu rană tu cheptu,
fară cu anjlji bătuts,
voi s-tsă hiu zborlu-a tău dreptu,
zborlu tsi-l vatămă tuts.
Nu ai lipsă di trup
-
Arucă-ts truplu căt ma diparti,
tsi-l vrei, s-fatsi aush,
mash boatsea s-u apiri di moarti
di truplu cari lu-avush.
Veaglji-ts boatsea, veaglji-u di corghi,
di trup nu ai lipsă, ti-alasă.
Homer minduia prit ocljilj orghi,
minduia prin noaptea-ahăndoasă.
Căndu scria atsea tsi-ari scrisă,
truplu-al Moisi fudzi aspăreat,
prea multu foc lu-angrica, prea multa chisă,
truplu di-amu lj-eara zborlu scriat.
Nu-arăvda dot ahăntsă niori,
ahănti rufei di icoani.
Scriinda, băna di njilji di ori
armas fără trup, di ori milioani.
Fă sh-tini ca el
anarga-anarga căndu dipunj tu carti,
cheatră ma s-tsă hibă cartea, cundilj surtsel,
nu va s-ai moarti.
Expatriari*
-
Tate, s-nu-l talj,
easti sh-năs un arbur giunar,
anjlj-a lui caftă troput di calj
caftă urari di cali ambar.
Mini ul cumnicai sh-pi el
cu azghirat di oai shi azghirat di njel.
Lu-adăpai cu nvisi, lu-adăpai cu somnu,
după fudzearea-a noastră
s-hibă semnu di domnu.
Mutrea-u casa ninga năoară!
Usha nă greashti zbor di foc.
Shtii tini, căt poati s-doară
cheatra mutată ditru loc?
Hai să ndzinucljem tu padi,
s-nă mbrătsiljem cu dzeanili ca frats.
Loclu nă plăndzi, loclu nă veadi
sh-nă greashti: tră tsi mi-alăsats?
*expatriari = starea-atsilui tsi sh-alăsă patria, loclu iu s-amintă, di volji i di nivolj
Dor
-
Cănd va s-vină dzua-atseauă
dzua-steauă,
dzua-lună
s-ved iar cămpul di Sărună?
Am nă rană ca uhelja,
Dzăsi maea:
mash cu vimt di muntsălj Selja,
mash cu tsară di Cavaia
sh-di Muscopulea-atsea seacă
poati s-treacă.
Dzăsi tati,
cănd băna, cu boatsea traptă:
Patria i sănătati,
căntic, loclu iu ti-ai faptă.
Rană-groapă, rană-groapă,
ca s-u vindic, ca s-u cumtu*,
caftă apă, caftă apă
di la izvurlu ascumtu
tu pădurea di giugastru,
sh-roauă di sum tser albastru.
*cumtu = vatăm, aspargu di nu-armăni dip tsiva
Bots
-
Avdu bots turlii-turlii,
bots ma njits shi bots ma mari.
Nu sunt bots, suntu Vlăhii,
văsilii di picurari,
văsilii di celnits fapti,
flambura, steauă di noapti,
flambura, ramur* di brad
mushutsăt cu-aroshi floatsi,
canda steali care cad
să-sh amintă altă boatsi.
Di nvisedz Vlăhia Mari,
canda-amint ninga puteari;
di nvisedz Vlăhia Njică,
Nj-cheari, nj-cheari itsi frică.
O, Vlăhia-a mea di Nsus,
eshti părmit, părmit nispus!
Gresc Vlăhiili cu-arada,
canda nj-au ănviata dada,
grescu treili, treili toate
canda nj-au ănviată tati,
sh-canda-atumtsea cănd va s-mor
va s-mi nviadză boatsea-a lor ...
*romănismu: ramur = lumachi, almachi
Cănticul al Caracada
-
Aoa nghios pi ninga-amari
apa iu tut bati-arada,
cu tufechea pi pultari
treatsi Nacea Caracada.
Lj-treambură funda di fesi.
Ul cunoshti după imnat.
Pala-a lui tsimtă di mesi
pari foc ascăpirat.
Unu s-bată tămbărălu,
că vini Abdul Păshălu!
Lăi Gărgotsa, cusurine,
nu vedz cătă-ascheri vini?
Lăi Gărgotsa, o l?ăi frate,
s-umplură dzeanili toate!
Las-u s-vină, să s-adună,
va s-mi bat sh-noaptea pi lună,
va s-mi bat sum tserlu murg,
pănă s-nu armănă turc,
c-ună mănă sh-cu-altă mănă
s-nu-armănă limbă păngână.
Ma să-nj ved că escu-azvimtu,
va-ts pitrec un zbor pi vintu,
va-ts pitrec un zbor di dor:
viu nu cad tu mănjli-a lor.
Pliumbu-atsel di ma tu soni,
va nj-ul tsăn tri mini, gione.
Plănguti tri shcoalili armăneshti ăncljisi
-
Iu s-li caftu Doamne, dză-nj,
shcoalili-armăneshti di altăoară?
Pisti tut mi-alatră cănj
shi mi mursică di zboară.
Mi-au mushcată di videală ...
Vrei sivdai? Cum s-u-amintsă?
Vătămată-i itsi shcoală,
njierg s-u caftu tu murmintsă.
Plăng cu dzeanili sh-cu perlu,
nă au vătămată-averlu.
Nj-plăngu ocljilj, vearsă săndzi,
nj-plăndzi fruntea, măna dreaptă,
limba-a noastră, feată-aleaptă,
di nă etă tut ma plăndzi.
Eta vini, eta fudzi,
agărshits di ea n-alasă
tut ăncrutsiljat pi crutsi
fără patrii shi casă.
Doamne, ascultă-mi ti rog*,
pliguită tu măduă,
limba-a noastr-adună-u stog
sh-fă să nviadză-a treia dzuă!
*romănismu: rog = pălăcărsescu
Cănd va s-creapă topa-Avlona?
-
Lale Ndona, lale Ndona,
cănd va s-creapa topa-Avlona*?
Tut ashtept shi nu voi s-mor.
Numir anjlji, numir anjlji
pănă s-ved ca vin rumanjlji
dinspri Muntili Tomor**.
Lale Chiciu, lale Chiciu,
ia mutrea spri Muntsălj Viciu***,
ntreabă vărnă apă-aratsi,
cănd va s-vină Roma-aoatsi?
Ntreabă shoputul, fărtatul,
cănd ăsh căntă vrearea, rănjli,
cănd va s-vină ampiratul
s-lu-ashtiptăm, s-bătem cămbănjli?
Lale Nida, lale Nida,
ntreabă usha shi firida,
ntreabă zborlu fără zbor
shi niorlu călător,
cănjlji di la oi, curbanjlji,
cănd va ma vină rumanjlji?
*Avlona = un portu (căsăbă di ningă amari) dit Arbinishii; ună expresii armasă dit chirolu atsel veclju tsi va dzăcă: atumtsea căndu "va s-creapă topa-Avlona" easti semnu ca vinjiră rumanjlji shi va s-facă gheneatsă tră armănj
**munti dit Epir
***munti dit Grecia ningă Castoria
Căntic di vreari
-
Vrută, căndu va nă lom,
vrearea-a noastră s-hibă pom,
pom cu florili hrisafi,
s-avem hari tu isnafi.
Pom cu florili minghiushi,
s-intră mash harei prit ushi.
Florili teasi, ca peani
cum sunt florili-ali bani,
flori di vreari, flori di dor
ca mutrita di ficior,
s-anjurdzească-a burbufeată
ca imnaticlu di feată.
Căndu v-anj ti bash pi frunti,
va-nj pară c-alin un munti,
căndu va-nj ti-arap di poali,
canda dipunai tu vali.
Voi băsharea-atsea di ntănj
să-nj si pară căpitănj,
bair di flurii, ghiurdani,
ca băsherili-ali bani.
Căndu va-nj ti ljau di gushi,
va să-nj pari ună păpushi
tsi-lj ded vreari di părintsă:
Cilimeanjlji tsi va-amintsă.
Blisteami tri atselj tsi sh-alasa limbă
-
Nu vă ardi tu hicati
grailu-a nostru, grai areati?
Nu vă fridzi, nu vă frăndzi,
nu vă deapiră tu mats
limba-a noastră tsi vă plăndzi,
limba tsi nu u zburats?
Nu vă mursică tu heari
cănd nu u zburats shi cheari?
Ntr-oclji nu sămtsăts nă peană
cănd zburats pi limbă xeană?
Tini ti credz mintimen
că aleapidz grailu-a tău?
Viernj s-tsă facă grailu xen,
chisă s-tsă da Dumnidzău!
Nvis
-
Si sculă un armatol
sh-alăsă murmintul gol.
Tu murmint băgai să sap:
dau di nă boatsi di pap,
dau di bots di cusurinji.
Cum la eali s-nu ti ncljinji?
Di ahăntsă mults murmints
di părints, di străpărints,
mi-aplicai shi nj-ul băshai
pi-atsel străaushescu grai.
Tsi s-vă dzăc, cum s-nu ti treamburi?
Grailu-atsel eara mash flamburi.
Canda anviscut di numtă
alăga din hoară n hoară
shi ndimna* fara tri-alumtă
ca s-nu cheară, ca s-nu cheară!
*romănismu: ăndemnu = ămpingu pi cariva ta s-facă tsiva
Rugăciuni cătră mama
-
Mamă, statui*-ali seară cănd noaptea dipună,
sh-apoi tu-apirit hrisusită di lună,
spilată di avră, spilată di-aroauă,
s-pară ma-analtă, s-pară ma noauă,
cum s-ts-agărshescu ocljilj ca noaptea dit făntănji,
sh-ca izvurlu tsi-azvoami sum codrul di căstănj?
Cănd nji-lj aduc aminti, amintea-a lor mi-aprindu,
sh-tu suflit ănj pitrec un cipit ditru Pindu.
Nj-pitrec ună păduri cu fucurinj tu padi,
iu dzua imnă-aratsi sh-pi ascumtish, tu dzadi.
Că eta nă fu pondă, nă etă di cănjină,
dit oclj-a tăi, durută, amprumutai lunjină!
Cum s-ts-agărshescu mănjli, averi doi dimiurdz**,
cari lucra, di lănă, păduri sh-vilendzi murdz,
lucra ună vishteari di-aroshuri shi di lai,
pădurea dit flucati, ca boatsiti di mai.
Dit padea dit vilendzi mi pitrundea aratsi
un somn fără di somnu sh-nă boatsi fără boatsi.
Ascultă-nj-ul, durută, aestu zbor amar,
i zbor di rugăciuni,
sh-al Dumnidzău ălj spui
di ază nclo s-n-aducă sh-a noauă calea mbar!
*romănismu: statui = agalmă
**romănismu: dimiurgu = numi dat (tu filuzufia-al Plato) atsilui tsi featsi universal
Căntic
-
Vărnăoară nu va credz
căt di tini nj-easti foami,
cănd ti ved ashi cum shedz,
ca scriată di călami.
Vărnăoară nu va shtii
căt di tini nj-easti seati,
cănd ti ved ashi cum hii:
ma mushata dintri feati.
Cănd ved hărili tsi ai
di flurii shi napileoni
cănda căshtighedz* un grai
tsi mi fatsi shi ma gioni.
Tut tsi easti veclju-n mini,
nj-u lu-aruc, ăl dau nafoară.
ună etă noauă vini,
meashti-mi cu primăveară!
Meashti-mi cu meslu Mai,
meashti-mi c-ună livadi,
c-un ecou di flori pi plai,
lunjinăndalui tu padi.
*romănismu: căshtig = amintu; zborlu s-află sh-tu gramatica al Boiagi sum forma: căshtighez
Foami shi seati
-
Vrută Sii, vrută Sii,
nă icoană sum ghilii,
nă icoană cu-adăraturi,
mash mutrinda-ti mi saturi.
Fatsa-arădi, ocljul dzeami
zboară feamini sh-areati.
Di mutrita-a ta nji-i foami,
di mutrita-a ta nji-i seati.
Esti ca soarili-apirindu
cari-aspardzi un nior.
Di mutrita-a ta mi-aprindu,
di mutrita-a ta nji-i dor.
-