"Numai durerea m-a determinat sa descopar poezia. Dupa atâtea esecuri, simteam nevoia sa plâng, ori nu poti plânge mai bine decât numai prin poezie. Prin poezie plânsul se transforma în cântec..."
Poetul Nicolae Caratana

Puizii. Cola Caratană

Limba-a noastră


  • Limba-a noastră-i nă vishteari
    ahăndoasă, ahăndoasă
    bair di flurii, căntari,
    ghinicuvintari n casă.

    Limba-a noastră-i primuveară,
    candilă di bană easti,
    mults dushmanj vor s-nă u cheară,
    ma u nviadză gionj shi nveasti.

    Limba-a noastră easti căntic,
    căntic di jali sh-di numtsă,
    zboară veclji di discăntic,
    fuldzir tsi talji doi muntsă.

    Limba-a noastră easti,-armăne,
    avră tsi u-adutsi seara,
    Roma nă u deadi păne,
    di la ea nă tradzim fara.

    Di la năsă-avem căsmeti,
    di la năsă-avem fumealji.
    Eti pondi, eti shcreti
    nu u-au scoasă dit timealji.

    Limba-a noastră poarta flamburi,
    ari izvuri sh-făntănj,
    cănd u căntsă ti cutreamburi,
    cănticlu sh-acreashti mănj.

    Limba-a noastră caftă bratsă
    ca s-u apără di-atselj
    tsi u pliguesc tu fatsă
    sh-li-arăchescu di fumelj.

    Limba-a noastră-sh caftă soea,
    sh-caftă limba shi duvletea.
    S-u apărăm să-sh află boea,
    S-u-apărăm să-sh afla vetea*.

*veti = personalitati

Cum s-ti-agărshescu


  • Cum s-ti agărshescu Macidonii vrută?
    Muntsălj a tăi iu Dumnidzău amvireadză,
    Nj-alină-amintirea dzăcută
    sh-di căti ori mor, di-ahănti ori muntsălj mi            nviadză!

    Pitreatsi-nj nă cheatră să zburăscu cu năsă,
    pitreatsi-nj un arburi suflit s-nj-ul fac!
    Zboarăli-a meali tsi nu li-am dzăsă
    nu pot s-li tac, nu pot s-li tac!

    Mi-acljamă la tini sh-va mi-amintu diznou!
    Căndu va shed la measă tri prăndzu i tsină,
    pănea va-nj pară prifaptă ecou*,
    apa prifaptă lunjină.

*romănismu: ecou = niho, iho, răsunit

Nă dzuă va s-ishim sh-noi tu padi


  • Căndu voi s-nj-amintu fortsi ma nali,
    trec tu murmintu sh-mi-aplec pisti tati;
    strămutăndalu-lj somnul, caftu nă cali,
    sh-ascultu tri mini oara cum bati.

    Tati, nu-i tati, di multu-i un vis.
    Un vis vătămat, el mi talji pi dis,
    giumitati hiu om, giumitati dureari.
    El nj-imnă prit jali, nj-imnă prit vreari.

    Di-atumtsea cridintsa* mi-acreashti,            mi-acreashti.
    Cridintsa-a mea zburashti-armăneashti.
    Cridintsa-a mea creadi** shi creadi:
    Nă dzuă va s-ishim sh-noi tu padi!

*romănismu: cridintsă = pisti, pistipsiri
**romănismu: cred = pistipsescu

Dumnidzale, Dumnidzale


  • Toamnă. Brumă. Livă-aratsi.
    Turmili dipună nghios.
    Chiprili canda da boatsi,
    căntic ca dit cheatră scos.

    Muntili, patria-analtă,
    s-bashi cu lumea alantă?
    Tut ma-analtu, tut ma-analtu
    lja văr Dumnidzău cu-asaltu*?

    Nghios tu cămpul di Sărună
    poati anghilj va dipună,
    poati vărnă Stămării
    fără hilju shi fără hiljie,
    caftă vărnă cătăndie
    tri mărata armănilji.

    Treatsi un nior ma spes.
    Seclu** lai, seclu astes,
    trămba-lj cadi pisti oi,
    fă-u flambură tri noi.

    Dumnidzale, Dumnidzale,
    prindi s-nă dishchljidz nă cale!
    grea un zbor tăljat ăn doauă
    sh-fă-nă patrii sh-a noauă!

*romănismu: asaltu = ansăriri pi cariva ta să-lj si facă znjii
**romănismu: secul = 100 di anj

Plănguti tri Muscopuli


  • Mi-aplec pi itsi cheatră, u tornu shi u bash.
    Nu-i cheatră, easti suflit, di suflit cum
               s-ti-alash?
    Ca s-plăngu nu-aflu lăcrinj, nu-am plănguti,            am dor.
    Nă cheatră cand u tornu, nj-pari cu ea că            mor
    shi-nj pari-apoi că nviedz:
    Un anghil fără peani, un anghil tsi nu-l            vedz.
    Tsi pondă easti dzarea, mi-adilji shi u-adilj,
    tu minti, eta moartă nji-i mumă, lj-escu hilj.
    Dit munti vini livă, easti nă livă-aratsi.
    Muscopulea si ngroapă, ma tut armăni            boatsi,
    nă boatsi tsi s-aleadzi:
    ruinuri* mash ruinuri: arumăneshti            pleadzi**.

    Cu tsi s-li vindic, Doamne, cu tsi s-li fac            s-nu-angreacă?
    Prit murili tsi plăngu ashtept nă dzuă            s-treacă
    s-dipună Dumnidzălu s-adună chetri sh-loc
    s-analtsă dit timealji Muscopulea la loc.

*romănismu: ruină = urvală, atsea tsi-armăni dit un          adărămintu după tsi easti aspartu sh-apărnăsit
**pleagă = arană, goadă

Tini soari sh-mini lună


  • Tini soari sh-mini lună,
    hai s-nă grim doilji nă numă,
    ună numă di hrisafi
    s-aiba hări tu isnafi.

    Palma-a ta nu easti palmă,
    easti bucată* di malmă;
    boatsea-a amea nu easti boatsi,
    i-un izvur cu apă-aratsi;
    fruntea-a ta nu easti frunti,
    easti nă floari di munti.

    Cu shăgunea cljini-cljini
    tsi mushat tsă sta shi ghini!
    Cu ciuparea n cap, ciudii,
    canda esti nă Stămării,
    canda esti un anghil bun.

    Vinu s-nă bănăm deadun!

*romănismu: bucată = cumată

Vini oara tra să nviats


  • Nu mi ntreabă căt i oara,
    ntreabă-mi tsi fatsi fara,
    ntreabă-mi tsi fatsi eta
    că dureri n-adusi shcreta.
    Ntreabă-mi tsi fatsi dorlu
    că nu pot să-lj aflu torlu,
    ntreabă, tsi lucreadză mira,
    s-u-ardă foclu, s-u-ardă pira,
    că di cănd ishm dit soarti
    ndzinucljeri n-adusi sh-moarti!

    Ma s-mi ntreghi, va tsă răspundu*:
    L-bim fărmaclu păn tu fundu.
    Oara vini, oara fudzi,
    noi ăncrutsiljats pi crutsi,
    ma ngrupats, sum ploacea-aratsi,
    dit murmint avdu nă boatsi:

    Ascultats, armănj mărats,
    vini oara tra să nviats!

*romănismu: răspundu = dau apandisi

Ligendă


  • Tu nă padi mushată, iu un izvur da boatsi
    shi-u mărati fălcări s-ascundea di andarts,
    canda iarba grea zboară, grea un căntic            aratsi.
    Cănticlu-a Săntiljei Viniria A Săntiljei            Marts?
    Padea părea că i duhlu-atsel dreptu:
    rugăciuni-anăltsată di boatsi di preftu.

    Nă boatsi di anghili, avdză, dzătsea teta:
    Va s-cutreambură eta.
    Codrul, di toamnă, shi lăndzit shi gol,
    itsi arburi sh-ul vrea armatol.
    Cădzăndili frăndzi li vrea pliumbi trapti
    contra-atsilor tsi vin njadzănoapti
    sh-da foc la călivi, da plăngut shi jali,
    sh-lă vatămă limba sh-fălcărli pri cali.

    Maea dzătsea: va s-cutreambură eta,
    avdu un anghil sunănda trumbeta.
    Stămariă alagă dupa-un ficior di armănj,
    ampirătsilja*-a lumiljei s-lj-u da ntru mănj.

    Toamna atseauă cu bruma ambolji**,
    canda sh-muntsălj sămtsea amara nivolji
    s-dipună tu-arniu, s-dipună tu-arnjii.
    Moashi sh-aush, bărbats cu tinjii,
    zbura, că dzălili-aesti, dzăli di toamnă,
    nă muljari ncărcată, nă muljari doamnă,
    di s-hibă s-amintă ficior,
    va s-agiunga-ampiratu***-armănjilor.

    Sh-ma dzătsea: arău nă fu scrisă...
    Dumnidzău păn-amu n-ari dată mash chisă,
    Dumnidzău păn-amu n-ari dată lăeatsă,
    ma prindi să-lj lja sh-pi armănj ăn bratsă.

    Prindi iuva, t-ună pădină
    să scrii cu chetri, să scrii cu-arină
    pi iarba păscută di oi shi di njelj,
    un ligămănt sămtu cu elj,
    ligămintu di foc,
    s-nu ma him avinats ditru loc.

    Stămărie, mushată,
    inima plăndzi, inima plăndzi:
    Nai ma tinira fărshăroatsa,
    tu loc di ficior amintă ună feată.
    Părmitul di aur s-featsi părmit di săndzi.
    Maghilji, vininda la prunc să si ncljină,
    dinăsiră diparti, tu-ascăpitat,
    sum altă lunjină,
    s-află aljurea -ampiratu-amintat.

    Arău di cupii dipunănda la vali,
    fălcărli nchisiră pri cali,
    sh-ună stămănă ăntreagă
    lihoana-sh purtă natul a ljei tu disagă.

    Sum lăndzitul tser di Sumedru,
    pri căljuri cu muzga, rucină**** di            chedru*****,
    natul tsi s-avdza cum dzeami,
    nu cumva eara boatsea-ali mami?

    Tsăni-mă, tsăni-mă!
    Mamă, nj-dădesh nă inimă
    shi-nj dădesh un săndzi
    di aur****** tsi plăndzi.

    Ahănti sh-ahănti căljuri mi-acljamă
    sh-nji ngreacă pi nvisi
    cărtsăli tsi va s-azvoamă,
    cartsăli tsi nu li-am scrisi.

    Fălcări-a noastri chiruti
    nj-dau plănguti sh-căntiti muti.
    Disaga ăn cari plăndzeai lishinată,
    iar muzga shi ploaea u pruscutea,
    tricură sh-tu inima-a mea
    ca ună rană, di prici mushcată.

*romănismu: ampirătsilj = amirărilji
**ambolji = măndilă di cap
***romănismu: ampirat = amiră
****rucină = răshină, ună dzamă tsi easi dit chinj
*****chedru = cedru, ună soi di chin cu lemnu tsi          anjurdzeashti mushat
******romănismu: aur = amalamă

Fărshărotslji


  • Muntsă pisti muntsă s-analtsă.
    Sum vinturi shi livă muntsălj sunt psaltsă.
    Muntsălj a noshtri zghilescu,
    muntsălj a noshtri fac polim,
    că eta-atsea veaclji dit Muntili Elim
    prindea s-aibă loc pi un munti-armănescu.

    Pishtireali shi chetri, nă cheatră ti-adar,
    shi-ts pari că eshti Dumnidzău-picurar.
    Căndu greaua furtună ălj frandzi tu boie,
    canda aurlă shi cad tu surpat,
    că nu pi Muntili Ararat,
    ma pri năsh prindea să s-alină căravea al            Noe.

    Căndu dzadi s-aprindu, di fuldzir, pi plai,
    zbor di blisteami pitrec tu nior,
    că d-iu să zburască pi nă ciumă di-a lor,
    Dumnidzău zbură pi Muntsălj Sinai.

    Pi muntsălj aeshti, munts di fărmac,
    munts di dureari, munts-rugăciuni,
    călivili, turmă-agărshită di-un trac*
    s-atrapsiră-analtu ca tu surghiuni.

    Ma luna cănd easi sh-lj-aundzi cu-asimi,
    canda chirură ăn tser tu-anăltsimi,
    canda alină, canda dipună
    tu itsi firidă na trămbă di lună.

    Itsi firidă, spindzurată di grendă
    adutsi cu năsă ună ligendă**,
    aoatsi la stănjuri, tor dupa tor,
    iu baladi*** s-amintă, s-amintă shi mor.

    Căndu toamna niorlji, sazmi pi dzeani,
    shi iarba acatsă mărdzeali sh-rudzină,
    dzadili, anghilj cădzuts fără peani,
    anghilj tsi biră canjină,
    picurari tu tămbări, muljeri tu căndushi,
    canda tu suflit lă trec cu lăhtari
    piturniclji, vulturi, lăndărushi,
    di fudzi tu-arniu ăntreaga falcari.

    Călivili, vedz-li, surati cu noaptea,
    cărvanea, diparti, imnăndalui greu,
    canda străbati dzua a shaptea,
    dzua di biblii al Dumnidzău.

    Fălcărili-aesti cu calj shi cu tendi,
    ashi cum dipună anarga pri cali,
    canda vin dit chirute ligendi,
    chiruti religii**** shi religii nali.
    Primuveara apoi va s-discalică iar
    pi muntili-analt cu părmit-picurar,
    părmit cari furlj ălj vatămă botsli.

    Shi mor shi si ngroapă tu el fărshărotslji.

*trac = un dit populu tsi băna tu Balcanj, aoa sh-vără 2000 di-anj
**romănismu: ligendă = părăvulii di lucri tsi s-au faptă (i nu s-au faptă) aoa sh-un chiro
***romănismu: baladă = puizii tsi spuni fapti di giunatic
****romănismu: religii = pisti

Voi s-tsă hiu


  • Diparti, diparti,
    ca un zbor tsi lu-alash năinti di moarti.
    un munti mi-acljamă s-lu-adilju,
    s-escu zborlu-a lui hilju.

    Fară mărată,
    voi s-tsă hiu zborlu tsi nu lu-ai zburată,
    zborlu tsi nu lu-ai grăită,
    zbor di gioni cari s-nsoară,
    zbor di feată cari s-marită,
    iar cuscrilji căntă nafoară.

    Fară cu rană tu cheptu,
    fară cu anjlji bătuts,
    voi s-tsă hiu zborlu-a tău dreptu,
    zborlu tsi-l vatămă tuts.

Nu ai lipsă di trup


  • Arucă-ts truplu căt ma diparti,
    tsi-l vrei, s-fatsi aush,
    mash boatsea s-u apiri di moarti
    di truplu cari lu-avush.

    Veaglji-ts boatsea, veaglji-u di corghi,
    di trup nu ai lipsă, ti-alasă.
    Homer minduia prit ocljilj orghi,
    minduia prin noaptea-ahăndoasă.

    Căndu scria atsea tsi-ari scrisă,
    truplu-al Moisi fudzi aspăreat,
    prea multu foc lu-angrica, prea multa chisă,
    truplu di-amu lj-eara zborlu scriat.

    Nu-arăvda dot ahăntsă niori,
    ahănti rufei di icoani.
    Scriinda, băna di njilji di ori
    armas fără trup, di ori milioani.

    Fă sh-tini ca el
    anarga-anarga căndu dipunj tu carti,
    cheatră ma s-tsă hibă cartea, cundilj            surtsel,
    nu va s-ai moarti.

Expatriari*


  • Tate, s-nu-l talj,
    easti sh-năs un arbur giunar,
    anjlj-a lui caftă troput di calj
    caftă urari di cali ambar.

    Mini ul cumnicai sh-pi el
    cu azghirat di oai shi azghirat di njel.
    Lu-adăpai cu nvisi, lu-adăpai cu somnu,
    după fudzearea-a noastră
    s-hibă semnu di domnu.

    Mutrea-u casa ninga năoară!
    Usha nă greashti zbor di foc.
    Shtii tini, căt poati s-doară
    cheatra mutată ditru loc?

    Hai să ndzinucljem tu padi,
    s-nă mbrătsiljem cu dzeanili ca frats.
    Loclu nă plăndzi, loclu nă veadi
    sh-nă greashti: tră tsi mi-alăsats?

*expatriari = starea-atsilui tsi sh-alăsă patria, loclu iu           s-amintă, di volji i di nivolj

Dor


  • Cănd va s-vină dzua-atseauă
    dzua-steauă,
    dzua-lună
    s-ved iar cămpul di Sărună?

    Am nă rană ca uhelja,
    Dzăsi maea:
    mash cu vimt di muntsălj Selja,
    mash cu tsară di Cavaia
    sh-di Muscopulea-atsea seacă
    poati s-treacă.

    Dzăsi tati,
    cănd băna, cu boatsea traptă:
    Patria i sănătati,
    căntic, loclu iu ti-ai faptă.

    Rană-groapă, rană-groapă,
    ca s-u vindic, ca s-u cumtu*,
    caftă apă, caftă apă
    di la izvurlu ascumtu
    tu pădurea di giugastru,
    sh-roauă di sum tser albastru.

*cumtu = vatăm, aspargu di nu-armăni dip tsiva

Bots


  • Avdu bots turlii-turlii,
    bots ma njits shi bots ma mari.
    Nu sunt bots, suntu Vlăhii,
    văsilii di picurari,
    văsilii di celnits fapti,
    flambura, steauă di noapti,
    flambura, ramur* di brad
    mushutsăt cu-aroshi floatsi,
    canda steali care cad
    să-sh amintă altă boatsi.

    Di nvisedz Vlăhia Mari,
    canda-amint ninga puteari;
    di nvisedz Vlăhia Njică,
    Nj-cheari, nj-cheari itsi frică.
    O, Vlăhia-a mea di Nsus,
    eshti părmit, părmit nispus!

    Gresc Vlăhiili cu-arada,
    canda nj-au ănviata dada,
    grescu treili, treili toate
    canda nj-au ănviată tati,
    sh-canda-atumtsea cănd va s-mor
    va s-mi nviadză boatsea-a lor ...

*romănismu: ramur = lumachi, almachi

Cănticul al Caracada


  • Aoa nghios pi ninga-amari
    apa iu tut bati-arada,
    cu tufechea pi pultari
    treatsi Nacea Caracada.

    Lj-treambură funda di fesi.
    Ul cunoshti după imnat.
    Pala-a lui tsimtă di mesi
    pari foc ascăpirat.

    Unu s-bată tămbărălu,
    că vini Abdul Păshălu!

    Lăi Gărgotsa, cusurine,
    nu vedz cătă-ascheri vini?
    Lăi Gărgotsa, o l?ăi frate,
    s-umplură dzeanili toate!

    Las-u s-vină, să s-adună,
    va s-mi bat sh-noaptea pi lună,
    va s-mi bat sum tserlu murg,
    pănă s-nu armănă turc,
    c-ună mănă sh-cu-altă mănă
    s-nu-armănă limbă păngână.

    Ma să-nj ved că escu-azvimtu,
    va-ts pitrec un zbor pi vintu,
    va-ts pitrec un zbor di dor:
    viu nu cad tu mănjli-a lor.
    Pliumbu-atsel di ma tu soni,
    va nj-ul tsăn tri mini, gione.

Plănguti tri shcoalili armăneshti ăncljisi


  • Iu s-li caftu Doamne, dză-nj,
    shcoalili-armăneshti di altăoară?
    Pisti tut mi-alatră cănj
    shi mi mursică di zboară.

    Mi-au mushcată di videală ...
    Vrei sivdai? Cum s-u-amintsă?
    Vătămată-i itsi shcoală,
    njierg s-u caftu tu murmintsă.

    Plăng cu dzeanili sh-cu perlu,
    nă au vătămată-averlu.
    Nj-plăngu ocljilj, vearsă săndzi,
    nj-plăndzi fruntea, măna dreaptă,
    limba-a noastră, feată-aleaptă,
    di nă etă tut ma plăndzi.

    Eta vini, eta fudzi,
    agărshits di ea n-alasă
    tut ăncrutsiljat pi crutsi
    fără patrii shi casă.

    Doamne, ascultă-mi ti rog*,
    pliguită tu măduă,
    limba-a noastr-adună-u stog
    sh-fă să nviadză-a treia dzuă!

*romănismu: rog = pălăcărsescu

Cănd va s-creapă topa-Avlona?


  • Lale Ndona, lale Ndona,
    cănd va s-creapa topa-Avlona*?
    Tut ashtept shi nu voi s-mor.
    Numir anjlji, numir anjlji
    pănă s-ved ca vin rumanjlji
    dinspri Muntili Tomor**.

    Lale Chiciu, lale Chiciu,
    ia mutrea spri Muntsălj Viciu***,
    ntreabă vărnă apă-aratsi,
    cănd va s-vină Roma-aoatsi?

    Ntreabă shoputul, fărtatul,
    cănd ăsh căntă vrearea, rănjli,
    cănd va s-vină ampiratul
    s-lu-ashtiptăm, s-bătem cămbănjli?

    Lale Nida, lale Nida,
    ntreabă usha shi firida,
    ntreabă zborlu fără zbor
    shi niorlu călător,
    cănjlji di la oi, curbanjlji,
    cănd va ma vină rumanjlji?

*Avlona = un portu (căsăbă di ningă amari) dit Arbinishii;      ună expresii armasă dit chirolu atsel veclju tsi va            dzăcă: atumtsea căndu "va s-creapă topa-Avlona"            easti semnu ca vinjiră rumanjlji shi va s-facă gheneatsă        tră armănj
**munti dit Epir
***munti dit Grecia ningă Castoria

Căntic di vreari


  • Vrută, căndu va nă lom,
    vrearea-a noastră s-hibă pom,
    pom cu florili hrisafi,
    s-avem hari tu isnafi.

    Pom cu florili minghiushi,
    s-intră mash harei prit ushi.
    Florili teasi, ca peani
    cum sunt florili-ali bani,
    flori di vreari, flori di dor
    ca mutrita di ficior,
    s-anjurdzească-a burbufeată
    ca imnaticlu di feată.

    Căndu v-anj ti bash pi frunti,
    va-nj pară c-alin un munti,
    căndu va-nj ti-arap di poali,
    canda dipunai tu vali.

    Voi băsharea-atsea di ntănj
    să-nj si pară căpitănj,
    bair di flurii, ghiurdani,
    ca băsherili-ali bani.

    Căndu va-nj ti ljau di gushi,
    va să-nj pari ună păpushi
    tsi-lj ded vreari di părintsă:

    Cilimeanjlji tsi va-amintsă.

Blisteami tri atselj tsi sh-alasa limbă


  • Nu vă ardi tu hicati
    grailu-a nostru, grai areati?
    Nu vă fridzi, nu vă frăndzi,
    nu vă deapiră tu mats
    limba-a noastră tsi vă plăndzi,
    limba tsi nu u zburats?

    Nu vă mursică tu heari
    cănd nu u zburats shi cheari?
    Ntr-oclji nu sămtsăts nă peană
    cănd zburats pi limbă xeană?

    Tini ti credz mintimen
    că aleapidz grailu-a tău?
    Viernj s-tsă facă grailu xen,
    chisă s-tsă da Dumnidzău!

Nvis


  • Si sculă un armatol
    sh-alăsă murmintul gol.
    Tu murmint băgai să sap:
    dau di nă boatsi di pap,
    dau di bots di cusurinji.

    Cum la eali s-nu ti ncljinji?

    Di ahăntsă mults murmints
    di părints, di străpărints,
    mi-aplicai shi nj-ul băshai
    pi-atsel străaushescu grai.

    Tsi s-vă dzăc, cum s-nu ti treamburi?
    Grailu-atsel eara mash flamburi.
    Canda anviscut di numtă
    alăga din hoară n hoară
    shi ndimna* fara tri-alumtă
    ca s-nu cheară, ca s-nu cheară!

*romănismu: ăndemnu = ămpingu pi cariva ta s-facă tsiva

Rugăciuni cătră mama


  • Mamă, statui*-ali seară cănd noaptea            dipună,
    sh-apoi tu-apirit hrisusită di lună,
    spilată di avră, spilată di-aroauă,
    s-pară ma-analtă, s-pară ma noauă,
    cum s-ts-agărshescu ocljilj ca noaptea dit            făntănji,
    sh-ca izvurlu tsi-azvoami sum codrul di            căstănj?

    Cănd nji-lj aduc aminti, amintea-a lor            mi-aprindu,
    sh-tu suflit ănj pitrec un cipit ditru Pindu.
    Nj-pitrec ună păduri cu fucurinj tu padi,
    iu dzua imnă-aratsi sh-pi ascumtish, tu            dzadi.

    Că eta nă fu pondă, nă etă di cănjină,
    dit oclj-a tăi, durută, amprumutai lunjină!

    Cum s-ts-agărshescu mănjli, averi doi            dimiurdz**,
    cari lucra, di lănă, păduri sh-vilendzi murdz,
    lucra ună vishteari di-aroshuri shi di lai,
    pădurea dit flucati, ca boatsiti di mai.
    Dit padea dit vilendzi mi pitrundea aratsi
    un somn fără di somnu sh-nă boatsi fără            boatsi.

    Ascultă-nj-ul, durută, aestu zbor amar,
    i zbor di rugăciuni,
    sh-al Dumnidzău ălj spui
    di ază nclo s-n-aducă sh-a noauă calea            mbar!

*romănismu: statui = agalmă
**romănismu: dimiurgu = numi dat (tu filuzufia-al Plato)           atsilui tsi featsi universal

Căntic


  • Vărnăoară nu va credz
    căt di tini nj-easti foami,
    cănd ti ved ashi cum shedz,
    ca scriată di călami.

    Vărnăoară nu va shtii
    căt di tini nj-easti seati,
    cănd ti ved ashi cum hii:
    ma mushata dintri feati.

    Cănd ved hărili tsi ai
    di flurii shi napileoni
    cănda căshtighedz* un grai
    tsi mi fatsi shi ma gioni.

    Tut tsi easti veclju-n mini,
    nj-u lu-aruc, ăl dau nafoară.
    ună etă noauă vini,
    meashti-mi cu primăveară!

    Meashti-mi cu meslu Mai,
    meashti-mi c-ună livadi,
    c-un ecou di flori pi plai,
    lunjinăndalui tu padi.

*romănismu: căshtig = amintu; zborlu s-află sh-tu           gramatica al Boiagi sum forma: căshtighez

Foami shi seati


  • Vrută Sii, vrută Sii,
    nă icoană sum ghilii,
    nă icoană cu-adăraturi,
    mash mutrinda-ti mi saturi.

    Fatsa-arădi, ocljul dzeami
    zboară feamini sh-areati.
    Di mutrita-a ta nji-i foami,
    di mutrita-a ta nji-i seati.

    Esti ca soarili-apirindu
    cari-aspardzi un nior.
    Di mutrita-a ta mi-aprindu,
    di mutrita-a ta nji-i dor.